Câinii vagabonzi fac parte din viaţa bucureştenilor, ei putând fi văzuţi peste tot: la trecerile de pietoni, aşteptând metroul sau moţăind prin parcuri, scrie AFP într-un amplu reportaj dedicat situaţiei patrupedelor comunitare.
Potrivit autorităţilor şi organizaţiilor pentru apărarea drepturilor animalelor, în Bucureşti sunt aproximativ 40.000 de câini fără adăpost, la circa două milioane de locuitori.
Fenomenul câinilor comunitari a început în anii '80, ca urmare a demolărilor cerute de fostul dictator Nicolae Ceauşescu. Cartiere întregi de case cu curte au fost rase de pe faţa pământului, fiind înlocuite de cartierele cu blocuri, unde câinii nu mai aveau ce căuta.
O altă sursă a problemei o reprezintă abandonul, deoarece numeroşi stăpâni nu şi-au sterilizat animalele de companie.
"Autorităţile locale au obligaţia să asigure integritatea şi sănătatea cetăţenilor. Existenţa a 40.000 de câini a însemnat în 2010 13.000 de persoane muşcate, în Bucureşti, faţă de 11.000, în 2009", a declarat pentru AFP prefectul Mihai Cristian Atănăsoaei. El a recunoscut că fondurile neceare întreţinerii adăposturilor pentru câinii comunitari s-au diminuat semnificativ, pe fondul crizei.
AFP citează presa din România care susţine că aproape 145.000 de câini vagabonzi, aşa numiţii "maidanezi", au fost ucişi în Bucureşti în perioada 2001-2007, în încercarea autorităţilor de a eradica acest "flagel". În urma protestelor publice, eutanasierea a fost însă interzisă.
Agenţia de presă franceză aminteşte că dezbaterea asupra câinilor vagabonzi s-a relansat în luna ianuarie, când o bucureşteancă a murit după ce a fost muşcată de câini. Ulterior a fost depus un nou proiect de lege în acest sens, mai scrie AFP, adăugând că iniţiativa este criticată de diferitele organizaţii neguvernamentale, care cer sterilizarea câinilor comunitari.
"Este sugerată eu
