Guvernul PDL, patronat de Emil Boc, a regizat cu grijă dezmăţul care se desfăşoară de mai bine de opt luni pe bani publici. Astfel, sub motivaţia accelerării achiziţiilor publice, noua strategie pusă la cale de Executiv serveşte exclusiv clientelei politice şi deschide porţile sifonării banilor publici. Reţeta pare să aibă succes: facem bani cu legea în mână! Practic, scurtarea termenelor de licitaţie, mărirea pragurilor de achiziţii şi relaxarea procedurilor de contestare pentru autorităţile contractante s-au transformat în simple portiţe speculate aproape infracţional. Scopul este însuşirea ilegală a unei porţii generoase din „tortul” de peste 19 miliarde de euro reprezentat de achiziţiile publice. Pentru omul de rând, aceste măsuri au fost explicate ca o măsură obligatorie de ieşire din criză: mai multe lucrări de infrastructură, mai multe locuri de muncă. În realitate însă, lucrurile au o altă semnificaţie.
Jurnalul Naţional a decis, pe baza documentelor aflate în posesia sa, să prezinte schemele infracţionale de drenare a banilor publici către firmele clientelare. Acest lucru a devenit posibil prin abuzul şi interpretarea voit eronată a OUG nr. 34/2006, care a transpus în legislaţia românească directiva europeană în domeniul achiziţiilor publice. Nu este pentru prima dată când legea din România, sub umbrela cerinţelor europene, devine capcană a banilor publici.
Dacă în UE atribuirile directe au reguli stricte şi sunt de multe ori excepţii, în ţara noastră, atribuirile directe au devenit o practică lejeră o dată cu relaxarea legislaţiei privind achiziţiile publice. Documentele aflate în posesia Jurnalului Naţional atestă că procedurile de achiziţie publică derulate de CNADNR în perioada septembrie 2010-ianuarie 2011 prezintă un număr mare de atribuiri directe, care ar trebui să fie o excepţie, nu o regulă. Ministrul Anca Boagi
