Probabil că cel de-al doilea succes al lui Traian Băsescu în impunerea de oameni în funcţiile de conducere ale PDL îl reprezintă, după Emil Boc, promovarea lui Teodor Baconschi în funcţia de primvicepreşedinte.

Intrat târziu în partid, acesta a întâmpinat o opoziţie surdă din partea colegilor care au invocat prevederi statutare, între care şi vechimea sa inexistentă. Insistenţa prezidenţială a avut success şi, alături de reformiştii care au fost asimilaţi în organigramă mai de milă, mai de silă, în timp ce principiile lor au fost respinse în bloc, Baconschi a obţinut – pe baza bileţelului lobby-ist înmânat de Boc electoratului propriu – funcţia de primvicepreşedinte, alături de Flutur, Frunzăverde şi Anastase. Se poate spune că ministrul de Externe înregistrează cea mai fulgurantă carieră politică: în mai puţin de trei ani, din simplu ambasador – la Paris – şi autor de comentarii elogioase la adresa şefului ţării în gazetele partizane – la funcţia de ministru de Externe şi cea de primvicepreşedinte al partidului de guvernământ! Prezenţa sa în această poziţie are însă o explicaţie cât se poate de pragmatică: este una cu dedicaţie! O dedicaţie căreia noul prim-vice i-a răspuns cu promptitudine, promiţând la alegerile viitoare nu 100.000 de voturi – câte se presupune că i-a adus diaspora, gestionată de el şi de Brânză lui Traian Băsescu - ci un milion pentru PDL!

O asemenea presupunere nu poate decât să şocheze. Şi să inducă aproape cu certitudine planul unei manipulări grosiere. Despre aceasta s-a tot vorbit în ultima vreme şi este strâns legată de proiectul pedelist de introducere în Legea Electorală a votului prin corespondenţă. În prezent, aportul românilor de pretutindeni e limitat de capacitatea oficiilor diplomatice de a pune la dispoziţia rezidenţilor din străinătate logistica necesară votului. Se estimează că doar un procent de până la 10 la sută ba