Ziua de 9 mai e sărbătorită cu o anumită întârziere în capitala României, printr-un spectacol artistic, duminică, la Băneasa Shopping City. De vină pentru întârziere nu sunt – aşa cum unii s-ar aştepta – rămânerile noastre în urmă de pe drumul integrării, ci doar capriciile meteo ale acestei primăveri.

Din punct de vedere european, ziua de 9 Mai are două mari semnificaţii. Este Ziua Victoriei împotriva fascismului (1945). La 9 Mai 1950, Robert Schuman, ministru de Externe al Franţei, făcea publică celebra „Declaraţie" în care cerea punerea sub control comun a industriilor de război ale Franţei şi Germaniei, astfel încât niciunul dintre aceste state să nu se mai poată pregăti, în secret, de război. La idee au aderat Italia, Belgia, Olanda şi Luxemburgul, punând mai întâi în comun industriile cărbunelui şi oţelului, apoi diversele ramuri ale economiilor.

Din 1993, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht, comunitatea se numeşte Uniunea Europeană, cu monedă comună, cu desfiinţarea graniţelor interne (sistemul Schengen) şi cu politică de apărare comună.

Proiectul european, pornit de la necesitatea asigurării păcii, a căpătat, în timp, tot mai multe valenţe economice, legate de competitivitate şi participare a continentului la competiţia globală. Toate acestea în paralel, cu o extindere în mai multe valuri.

Meritele megaproiectului european

Prin Tratatul de la Lisabona (din decembrie 2009) Uniunea a căpătat pentru prima dată personalitate juridică. Dar integrarea este un proces continuu, care cunoaşte faze de progres, dar şi momente de criză. Multe întrebări se pun astăzi în legătură cu viitorul acestui megaproiect.

Printre marile lui merite se numără, în primul rând, asigurarea păcii şi libertăţii pentru toţi membrii. Libera circulaţie a bunurilor, persoanelor, capitalurilor şi serviciilor au stimulat comerţul, i