Pentru că prăbuşirea regimului era iminentă, Securitatea a elaborat, în noiembrie 1989, planul ei de acţiune pentru eventualele mişcări de stradă. Dumitru Răşină, şeful Securităţii din Arad, susţine că, în toamna anului 1989, a primit misiunea de a nu reprima revoltele şi de a selecta oameni capabili să incite şi să creeze dezinformări.
Momentul „Decembrie '89" nu a prins Securitatea nepregătită de schimbare. Şefii Direcţiei Securităţii Statului îi numărau zilele lui Nicolae Ceauşescu în toamna anului 1989. Prăbuşirea ultimului dictator al Europei urma să prindă în tăvălugul său şi reţeaua de securişti şi informatori care controla ţara. În atare condiţii, Securitatea îşi pregătise un plan prin care să scape cu bine din furcile caudine ale schimbării de sistem.
Un plan despre care vorbesc oameni din sistem, dar care a fost, în permanenţă, negat ferm de fostul şef al Securităţii, generalul Iulian Vlad. Colonelul Dumitru Răşină, şeful Securităţii Arad în timpul Revoluţiei, a dezvăluit că responsabilii judeţeni ai acestei instituţii au primit misiunea de a nu reprima eventualele revolte de stradă şi de a selecta oameni capabili să creeze dezinformare, provocare şi incitare.
Acest ordin ar fi venit chiar de la vârful Securităţii. Colonelul Răşină susţine că strategia de la Revoluţie a fost pusă la cale în trei consfătuiri cu caracter secret, ţinute în acelaşi timp la Bucureşti, Braşov şi Iaşi, în data de 11 noiembrie 1989. Răşină a luat parte la şedinţa de la Braşov. Iată ce declara el în faţa Comisiei Senatoriale pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989. Dumitru Răşină: Am fost anunţat la ora unu noaptea - deci, era pe 11 noiembrie 1989, aveam acasă telefon din acesta guvernamental - „te prezinţi la ora 11.00 la Braşov. Singur, cu orice mijloc, îţi aprob maşină de serviciu", că nu puteam să plec cu maşina fără aprobare.
Şerban
