Împărţirea banilor şi a responsabilităţilor către şapte administraţii duce la anomalii, iar cei care au de suferit sunt bucureştenii.
Ori de câtre ori ajunge o reclamaţie la o primărie de sector, răspunsul autorităţilor constă, inevitabil, în pasarea responsabilităţii la „vecini". Cel mai des întâlnită situaţie este aceea legată de o stradă, care este neasfaltată, ciuruită de gropi sau plină de gunoi.
Odată solicitată intervenţia primăriei în aria căreia se află artera respectivă, locuitorii descoperă că, de fapt, strada lor este în curtea Primăriei Capitalei şi nu în cea a sectorului unde îşi au reşedinţa. Astfel, reclamaţiile lor rămân fără rezolvare, autorităţile locale pasându-şi problema.
Probleme în zona Progresul
„Administrarea zonelor ar trebui să se facă prin înţelegerea primăriilor de sector cu cea a Capitalei. Dacă ar fi o singură primărie, nu ar mai exista astfel de probleme", a declarat ieri, pentru „Adevărul de Seară", prefectul Capitalei, Mihai Atănăsoaei. El a adăugat că cel mai recent caz este cel din zona Progresul, unde Primăria Sectorului 4 nu poate asfalta din cauza lucrărilor de canalizare ce ar urma să fie realizate de Primăria Generală.
Lecţia vieneză
Lipsa coordonării în Bucureşti ar putea fi eliminată prin noile reglementări propuse în „Legea Capitalei". Iar un astfel de sistem de coordonare „la vârf" există în Viena.
„În constituţia oraşului Viena există o reglementare specială cu privire la probleme care privesc mai multe districte. Primarii de districte trebuie să stabilească un acord cu privire la administrarea mijloacelor primite, care sunt destinate unor lucrări ce privesc două sau mai multe districte şi la a căror realizare este necesară o colaborare între districte. În cazul în care nu este posibilă stabilirea acestui acord, primarii de districte sunt obligaţi să ceară decizia prim
