Dacă ar fi să facem o listă cu cele mai complicate lucruri de realizat în ziua de azi, pe locul întâi ar sta, fără doar şi poate, găsirea unui iubit. Până nu demult credeam că asta e doar problema celor trecute de 40 de ani. De vreun an, a trebuit să cobor limita de vârstă la 28 de ani, dat fiind că mai multe prietene de-ale mele de vârsta asta sunt în aceeaşi situaţie. Ieri am fost nevoită să merg şi mai jos – 22 ani, pentru că una dintre tinerele mele colege mi-a povestit că păţeşte la fel. Şi nu e singura de vârsta ei care se confruntă cu aşa ceva, din câte am înţeles.

Dacă în cazul celor peste 40 de ani e oarecum logic de ce se întâmplă asta – majoritatea bărbaţilor de aceeaşi vârstă sunt deja căsătoriţi, iar cei care nu au semnat hârtia sunt, totuşi, într-o relaţie stabilă -, în cazul fetelor sub 30 de ani mi-e mai greu să înţeleg. Am stat şi m-am tot gândit care ar fi motivele pentru care îţi găseşti atât de greu partener şi cea mai banală explicaţie ar fi cea dată de o statistică auzită recent nu mai ştiu de la cine şi care zice că raportul dintre femei şi bărbaţi e 7 la 1. Da, se pare că sunt 7 (şapte!?) femei la un bărbat, iar asta dă reprezentantelor sexului frumos mari bătăi de cap şi le face să trăiască adevărate drame.

O altă explicaţie ar fi că te învârţi în aceleaşi cercuri sociale şi nu ai cum întâlni persoane noi. Dacă însă faci pe viteaza şi te apuci să ieşi în diferite locuri doar “cu fetele”, în speranţa că vei găsi pe oareşcine, constaţi că peste tot e plin de femei singure, care mai de care mai aranjate, mai frumoase, mai exuberante, mai disponibile. E mai mult decât imposibil să fii tu aceea pe care o alege Făt-Frumos din mulţime. Mă rog, în eventualitatea că Făt-Frumos se află în seara aia în locul cu pricina, ceea ce se întâmplă rar.

Mai există şi situaţia în care găseşti tipi noi, dar după câteva discuţii realizezi că au