A trecut! Recesiunea nu mai este cu noi. Atât am aşteptat, atât i-am cântat prohodul înainte de vreme, atât am vrut să scăpăm de ea... A rămas însă în peisaj mai mult decât ne-am fi dorit, cu un an mai mult decât în alte state ale Uniunii Europene. 27 de luni s-a ţinut scai de actorii unei economii care altădată duduia. În primul trimestru din acest an produsul intern a înregistrat o creştere de 1,6% faţă de perioada corespondentă din 2010, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică. A fost suficient pentru a îngropa o recesiune ale cărei fantome ar fi indicat să ne bântuie.

Pentru că dacă vom uita prea lesne, riscăm nu numai să repetăm greşelile trecutului, ci şi să ne adâncim în practici care ne-au aruncat în braţele ei. Cu toţii, de la consumatori şi salariaţi, până la capii multinaţionalelor, lideri politici şi şefii din administraţia publică. Teama noastră este însă că suferinţa a fost în zadar, iar la ieşirea din recesiune nu prea avem ce sărbători. Nu ne-am primenit, iar economirea e doar mai vlăguită de o perioadă de restrişte, nicidecum mai robustă ca urmare a parcurgerii unei etape de restructurare.

Poate că, într-adevăr, recesiunea a trecut prea uşor. Pare cinic să spunem astfel după ce atâţia dintre români au rămas şomeri sau şi-au văzut salariile amputate, după ce s-a strâns atât cureaua. Totuşi, realitatea ar putea fi chiar aceasta.

Ne-am restructurat prea puţin, iar actorii care au alocat greşit capitalul în perioada de "boom" şi-au luat prea puţine pierderi acasă. Începând cu sistemul bancar. După ce au inflamat nesustenabil o bulă a creditării, distorsionând puternic piaţa imobiliară şi comerţul cu amănuntul, de sub pulpana ocrotitoare a BNR, băncile comerciale au reuşit cu succes să disipeze în economia reală nişte pierderi care ar fi trebuit să se regăsească în propriile lor portofolii. Prin spreaduri ridica