Conturi bancare în bănci offshore, imobile în ţară sau în afara ei, opere de artă bijuterii nedeclarate toate sunt componentele unor averi de zeci de miliarde de euro obţinute după 1990 prin evaziune fiscală, fraudă, contrabandă de unii români. Dacă este cert că în cazul unei părţi din aceste bunuri Fiscul are ac de cojocul evazioniştilor - în cazul în care instituţia de control demonstrează că persoanele în cauză au obţinut venituri nedeclarate, pentru care nu au plătit impozite - este tot atât de cert că deseori Fiscul nu are ce să facă deţinătorilor de averi nedeclarate.

Astfel Fiscul nu are mijloace de intervenţie împotriva celor care deţin conturi în bănci offshore şi care nu folosesc banii în România, împotriva celor care utilizează cash-ul sau a celor care, nefiind persoane publice, şi-au construit vreo viluţă, fără a li se putea reproşa că nu şi-au plătit integral taxele la stat. Prezent zilele trecute la un seminar, Nicolae Dănilă, fost preşedinte al BCR şi actual membru în Consiliul de Administraţie al BNR a vorbit, printre altele, de "tema amnistiei fiscale şi aducerea în ţară a economisirilor românilor plasate în străinătate" ca factori determinanţi ai economisirii în România cu efecte pe termen lung.

Câţi bani sunt în străinătate

BNR spune doar că românii aveau declarate depozite în afara ţării acum un an 6 miliarde de euro, în creştere cu 10% în doar 5 luni faţă de finele anului precdent. Majorarea a fost de 80% în 2009 faţă de 2008. "Dacă sunt declarate 6 miliarde de euro, probabil că sumele existente sunt de 5 ori mai mari", spune Gabriel Biriş, partener al casei de avocatură Biriş&Goran. In principiu este vorba de bani în bănci offshore sau în ţări în care secretul bancar e puternic. "Aceşti oameni (cei care deţin conturi ascunse peste graniţe - n.r.) şi-ar aduce banii în România ca să se bucure de ei" spune Biriş. In cazul unui t