Guvernul sirian trebuie să facă faţă provocării pe termen lung de a evita prăbuşirea economiei, aflată deja într-o situaţie precară. Ca şi în Egipt şi Tunisia, problemele economice au jucat un rol important în apariţia tensiunilor sociale, în condiţiile în care anii de conducere ineficientă şi corupţie, la care se adaugă seceta recentă, au îngreunat viaţa populaţiei, scrie Wall Street Journal.

Reformele care au vizat deschiderea economiei controlate de stat, promovate ca prioritare în 2005 de preşedintele Bashar al-Assad, au devenit mai prudente. Liberalizarea, atât cât s-a făcut până în prezent, a deschis oportunităţi mai mult pentru "cei cu relaţii înalte" decât pentru omul de rând. Protestele au început în martie, iar după câteva săptămâni guvernul l-a exclus pe Abdullah al-Dardari, premierul adjunct pe probleme economice, considerat de Vest ca fiind chipul reformelor economice siriene. Actele de represiune împotriva demonstranţilor au dus la tensionarea relaţiilor Siriei cu alte state, inclusiv cu Turcia, un partener comercial important. FMI a redus în aprilie estimarea de creştere economică pentru acest an de la 5,5% la 3%.

Violenţele pun sub semnul îndoielii promisiunile recente ale guvernului de a deschide un "dialog naţional". "Cum putem lua în serios eforturile guvernului când represiunile continuă?", se întreabă un activist din capitala siriană Damasc.

"China şi alte state asiatice au găsit o cale de a prospera având regimuri bazate pe un singur partid, ceea ce nu a reuşit Siria. Protestele ar putea ruina economia", a spus Joshua Landis, profesor la Universitatea Oklahoma.

Protestele, începute pe 18 martie în oraşul sudic Deraa, au lovit industria turismului.

Anul trecut, numărul turiştilor a crescut cu 40%, case vechi de ţară au fost transformate în pensiuni, iar brandurile de lux şi-au făcut intrarea în Damasc. În prezent, ho