Prezent la Formul de afaceri de la Alba-Iulia destinat identificării unor proiecte pentru aplicarea Strategiei Dunării, reprezentantul guvernului austriac a explicat pentru FP România care este potenţialul regiunii şi ce obstacole întâmpină România şi celelalte state în cooperare.

Vezi şi: Cum putem absorbi bani prin Strategia Dunării

Ce interese are Austria în regiunea Dunării? Au mai existat iniţiative de colaborare înainte de Strategia Dunării în acest spaţiu?

Cooperarea cu România a început la începutul lui 2002, ca o încercare de a crea o macroregiune pe baza lucrurilor care ne leagă economic şi cultural. În 2008, România şi Austria au înaintat Comisiei Europene propunerea de a face o prioritate din dezvoltarea spaţiului dunărean.

Strategia actuală a UE priveşte întreg spaţiul danubian, nu doar fluviul. Aşa se explică faptul că acest forum de business s-a desfăşurat la Alba-Iulia, în Transilvania. Austria şi România, ca ţări iniţiatoare, au o funcţie de coordonare a unor domenii precum îmbunătăţirea navigabilităţii pe Dunăre.

Noi cooperăm foarte bine cu vecinii noştri din sud şi din est, cu Slovacia, Ungaria şi chiar Croaţia, care încă nu este membru al UE, dar pe care o susţinem. Spre deosebire de Strategia UE pentru Marea Baltică, cea pentru Dunăre include şi state care nu sunt membre ale UE. Diferenţele sunt cu siguranţă mari între Landuri bogate germane precum Baden-Wurtemberg şi ţări mai sărace precum Moldova. Îndepărtarea acestor disparităţi este însă un obiectiv pe termen lung al acestei strategii. Rezultatele se vor vedea abia în 10 ani.

De ce este această macroregiune atât de importantă pentru Austria şi pentru UE?

Ideea de macroregiune este o abordare nouă, interesantă. Nu Comisia este cea care iniţiază un proiect pentru ca apoi statele să aprobe schimbări. Statele, regiunile ş