Deşi România este codaşă la cheltuirea banilor europeni, pretenţiile ei de la viitorul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene sunt la cote maxime. Guvernul român cere un buget consistent şi pentru perioada 2014-2020, deşi nu a reuşit să atragă decât 7% din banii aflaţi acum la dispoziţie.
Vrabia mălai visează. Bucureştiul vrea mulţi bani de la Uniunea Europeană. Nu şi reguli de performanţă, pe care le consideră „descurajatoare". Aceste idei sunt cuprinse în poziţia României faţă de viitorul Politicii Regionale a UE. Comisia Europeană - prin direcţia care se ocupă de fondurile regionale-a cerut statelor membre să-şi spună opinia în privinţa regulilor după care se construieşte bugetul pe fonduri structurale după 2014. Miza o reprezintă jumătate din bugetul anual al UE şi în jurul ei se confruntă două curente puternice.
Pe de o parte, marii contributori, printre care Germania şi Franţa, vor să ştie unde se duc banii lor. Vor să ştie cum sunt cheltuiţi şi dacă ţările sărace din clubul UE fac tot ce trebuie pentru a se dezvolta. Din cauza marilor contributori, confruntaţi la ei acasă cu nemulţumiri sociale, Comisia are parte de presiuni serioase, pentru ca, din următorul ciclu financiar, banii să fie alocaţi în funcţie de aşa-numite „condiţionalităţi". „Vei primi această sumă, ca să faci acel drum, pentru a ajuta întreaga infrastructură a UE şi nu altul care e folositor doar la nivel naţional", este una din schimbările ce ar putea să intrevină în viitoarele reguli, a spus unul dintre experţii Comisiei.
Pe de altă parte, statele beneficiare ale politicii de coeziune vor, firesc, să primească măcar la fel de mult ca şi până acum. Problema e că, din banii alocaţi pe 2007-2013, România a cheltuit, în termeni reali, doar 7%, potrivit raportului prezentat acum două zile de compania de audit şi consultanţă KPMG. Cel mai puţin dintre toate ţările care b
