Preşedintele Băsescu tocmai a încheiat un luuuuuuuuuuuuuung discurs în care a dat indicaţii tuturor. Sigur că în calitatea sa de cetăţean, Traian Băsescu are dreptul să-şi dea cu părerea despre orice. Dar dacă îţi dai cu părerea despre orice şi eşti preşedintele României, fie eşti…inadecvat, fie te crezi Fidel Castro. Adică unicul, inegalabilul, el presidente - într-o ţară copleşită de reflexe autoritare. În ultimii ani, Traian Băsescu a făcut de altfel eforturi constante să anihileze orice obstacol veritabil – om sau instituţie – din faţa intereselor şi a ideilor sale. După cât se pare a şi reuşit, devreme ce se plânge de singurătate…

Aşa se face că în România lui Traian Băsescu, preşedintele ţării a ajuns un fel de Guliver în ţara Lilliput, un uriaş printre pigmei, un elefant într-o ogradă plină de orătănii mărunte. Orice gest prezidenţial şi orice vorbă aruncată are urmări în viaţa noastră de zi de zi. Este motivul pentru care nu putem fi decât ochi şi urechi (unii mai tehnici decât alţii – ascultătorii ştiu de ce). Scuzaţi însă accentele critice de mai jos – suntem europeni, dar promitem să ne tratăm…

Traian Băsescu a vorbit aşadar din nou despre treburile primului ministru, încălcând a mia oară Constituţia. Ideolog al cinismului, el presidente s-a plâns încă o dată că nu a fost lăsat anul trecut să provoace o catastrofă umanitară, atunci când insista să fie tăiate pensiile cu 15%. “Uitaţi ce a provocat mărirea TVA! Inflaţie!”, se lamentează el a zecea oară pe această temă. Să nu fi insistat nimeni în urechea prezidenţială că debarcarea Blejnarilor politizaţi de la Fisc ar fi putut să salveze nu numai pensiile, dar şi salariile bugetarilor, fără decizii de al doisprezecelea ceas precum majorarea TVA?

Prost sfătuit, el presidente s-a auzit vorbind şi despre tăierea subvenţiilor pentru proprietarii de terenuri mici (reprezintă majoritatea), ui