Legea care a produs UDMR o "puternică supărare" are un singur articol, ce spune doar atât: "Art. 46, alin.(8) se abrogă". Şi, cu aceasta, speranţele Uniunii că istoria şi geografia vor fi predate în limbile minorităţilor, aşa cum prevedea Legea Educaţiei, se spulberă şi ele. Liderii udemerişti se străduiesc să minimalizeze lovitura, numind-o "disfuncţie" sau "accident", şi încearcă să-şi păstreze optimismul, mai ales după întâlnirea lui Kelemen Hunor cu Emil Boc. Cei doi au convenit ca actul normativ de eliminare a predării celor două materii în alte limbi decât româna - adoptat tacit de Camera Deputaţilor - să fie respins de camera decizională, Senatul, unde coaliţia de guvernământ are două voturi în plus faţă de Opoziţie. Udemeriştii nu au discutat însă cu cine trebuia, fiindcă, deşi se pot baza pe premier (au simţit că acesta este "decis şi foarte ferm), nu pot conta pe parlamentarii PDL.

Drept dovadă, iniţiativa legislativă de abrogare - catalogată de Uniune drept "demagogică şi ultranaţionalistă", calificative ce pot fi aplicate şi discursurilor autonomiste ale liderilor maghiari - nu aparţine unui pesedist, ci unui pedelist, deputatul Mircia Giurgiu, ales chiar în Cluj, parohia politică a lui Emil Boc. Deşi afectează buna funcţionare a coaliţiei la putere, proiectul a trecut, tacit, pe sub ochii altfel foarte vigilenţi ai preşedintei Camerei, Roberta Anastase. Posibil să fi avut o scăpare, ca şi alţi parlamentari PDL, ocupaţi cu alegerile interne, însă, în legislatura trecută, partidul nu a avut deloc o atitudine binevoitoare faţă de doleanţele UDMR. Majoritatea senatorilor şi deputaţilor de azi erau, în Parlament, şi atunci, şi s-au opus din răsputeri promovării legii minorităţilor, Uniunea maghiarilor indicând PDL drept principalul responsabil pentru blocarea acesteia. Nu s-a schimbat nimic în ceea ce priveşte abordarea drepturilor pentru minorităţi