Declaraţia preşedintelui rus Dmitri Medvedev că amplasarea scutului anti-rachetă în Europa fără acordul ţării sale ar putea readuce continentul „în era Războiului Rece", precum şi cea a lui Konstantin Kosacev, preşedintele comisiei Dumei de stat pentru afaceri internaţionale, care a afirmat într-o vizită efectuată în Transnistria că „mai devreme sau mai târziu, scutul american din România va antrena un răspuns din partea Rusiei, care nu va depinde însă de voinţa politică, ci va fi un element justificat şi previzibil de pură planificare militară” ridică întrebarea ce măsuri ar putea lua Rusia împotriva scutului american - şi cât de credibilă este ameninţarea Rusiei din punct de vedere militar.

Pentru reprezentanţii ruşi aflaţi printre cei peste 800 de jurnalişti prezenţi la prima conferinţă de presă a lui Dmitri Medvedev în cei trei ani şi jumătate a preşedinţiei sale, ştirea zilei a constituit-o refuzul lui Medvedev de a discuta despre o posibilă candidatură a sa la alegerile din 2012. Jurnaliştii străini au văzut însă un subiect mult mai interesant în declaraţia belicoasă a lui Medvedev, conform căreia în cazul în care guvernul american va continua proiectul scutului anti-rachetă fără a ajunge mai întâi la un acord cu guvernul de la Moscova, ţara sa se va vedea nevoită să ia contramăsuri - inclusiv „dezvoltarea potenţialului ofensiv a capacităţilor atomice" ale Rusiei.

Deşi survenită pe fondul unei poziţionări a lui Medvedev într-un rol de om de stat puternic - necesară în cazul în care acesta va dori să candideze din nou la preşedinţie - ameninţarea preşedintelui rus nu poate fi ignorată complet; la urma urmei, teama Rusiei că scutul anti-rachetă va constitui un pericol real pentru forţele strategice nucleare ale sale nu este nouă, fiecare anunţ american pe această temă din ultimii ani fiind contracarat de o replică agitată din partea Moscovei. De ac