Într-o telegramă confidenţială din 22 iulie 2005, oficialii Ambasadei SUA fac o radiografie amănunţită a liderilor maghiarilor din România. Partidul etnic al maghiarilor din România, UDMR, a participat la guvernare din 1996.
Ambasada oferea Departamentului de Stat informaţii biografice despre mai mulţi etnici maghiari din interiorul şi exteriorul UDMR care au un impact asupra vieţii politice şi care apar în mod regulat în presă sau în rapoartele ambasadei.
Jurnalul naţional scrie că oficialii ambasadei împărţeau clasa politică etnică maghiară în două grupuri: moderaţii, care abordează gradual mai multe drepturi etnice şi autonomie pentru etnicii unguri din România, şi aşa numiţii "radicalii", care caută reforme mai rapide.
Din 1993, moderaţii conduşi de Bela Marko au dominat politica UDMR şi şi-au atins ţintele printr-un dialog cooperant cu partidele şi liderii din România. Radicalii sunt împărţiţi în multe facţiuni în care sunt şi foşti membri UDMR nemulţumiţi de paşii grei în privinţa schimbării sau lipsa de şanse pentru tinerii membri.
Unii caută de asemenea schimbări cum ar fi o autonomie aproape totală pentru secuii din regiunile din centrul Transilvaniei şi un sistem complet de segregare educaţională. Grupurile cheie de radicali includ: Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania - CNMT, Uniunea Civică Maghiară - UCM şi Consiliul Naţional Secuiesc - CNS.
Într-o telegramă confidenţială din 22 iulie 2005, oficialii Ambasadei SUA fac o radiografie amănunţită a liderilor maghiarilor din România. Partidul etnic al maghiarilor din România, UDMR, a participat la guvernare din 1996.
Ambasada oferea Departamentului de Stat informaţii biografice despre mai mulţi etnici maghiari din interiorul şi exteriorul UDMR care au un impact asupra vieţii politice şi care apar în mod regulat în presă sau în rapoartele ambasadei.
Jurnalul
