Aproape 80% din spitalele din România, adică 275 de unităţi, au fost evaluate până în prezent, dar cele mai multe au fost clasate în categoriile a IV-a şi a V-a, a anunţat ieri ministrul Sănătăţii, Cseke Attila. Există şi câteva cazuri de spitale care nu au putut fi încadrate în nici una dintre categorii pentru că nu îndeplinesc nici standardele minime.
"Acestea nu corespundeau criteriilor, adică nu aveau două linii de gardă sau aparatura necesară şi nici nu puteau face un plan de conformare. Unităţile vor primi o finanţare mult mai mică şi vor fi nevoite să ia anumite decizii, cum ar fi să se comaseze cu alte spitale", ne-a declarat Oana Grigore, purtător de cuvânt la Ministerul Sănătăţii (MS). Instituţiile care nu vor avea asigurate fondurile necesare pentru a-şi putea desfăşura activitarea nu vor putea atrage surse de finanţare proprii pentru că nu există un cadru legislativ, mai precizează oficialul MS.
Diferenţe mari de finanţare
În cazul acestora, va exista posibilitatea transformării în cabinete individuale sau policlinici. Chiar şi la spitalele care au fost încadrate în categorii superioare, care le permit asigurarea unei finanţări mai bune, există în continuare probleme. "De exemplu, între spitalele din Constanţa şi Cluj există o diferenţă de 40% în ceea ce priveşte fondurile alocate, deşi ele sunt aproape similare şi au aproximativ acelaşi număr de paturi", spune Oana Grigore. Acest lucru va fi îndreptat după 1 iunie, când se vor semna noile contracte între spitale şi casele de asigurări de sănătate judeţene.
Încadrarea spitalelor în anumite categorii, în funcţie de dotări şi competenţe, este considerată ca binevenită de către directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice, Adrian Moraru: "Faptul că un spital primeşte mai puţini bani înseamnă că fiecare se va ocupa doar de specializările la care se pricepe ş
