CORUPŢIE Haosul urbanistic din Bucureşti reflectă modul îndoielnic prin care reprezentanții autorităților locale au emis autorizații de construcţie în ultimii 20 de ani.Fie că este vorba despre sume fixe sau recompense electorale, şpaga este una dintre cele mai recomandate soluţii la o problemă administrativă în Capitală.
Orice investiţie imobiliară în Bucureşti are nevoie, potrivit Legii 50/1991, de o autorizaţie de construcţie. Actul este eliberat de primăria de sector şi prevede termenii de amplasare, proiectare, executare şi funcţionare a viitoarelor construcţii.
Acest lucru presupune însă o documentaţie consistentă care să reflecte în detaliu modificările ce urmează să fie făcute unui imobil sau unei zone. De asemenea, procedura presupune numeroase demersuri pentru obţinerea zecilor de avize şi certificate necesare din partea diferitor comisii şi instituţii.
Autorizaţiile de construcţie se emit fie de către primarul de sector, fie de către primarul general al municipiului Bucureşti, în funcţie de tipul de investiţie şi, mai ales, de locul în care urmează să se efectueze lucrarea.
Totul începe de la PUZ
Primarii de sectoare pot da autorizaţii pentru orice fel de lucrări din sectorul lor, atâta timp cât acestea nu sunt lucrări mari ce ar putea intra în atribuţiile Primăriei Capitalei.
"Adevărul" vă dezvăluie aicice se află în spatele primarului de sector precum şi a consiliilor locale.
Pentru lucrările de anvergură poate fi cerut un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) care reprezintă o parte de detaliu din Planul Urbanistic General (PUG).
Acesta stabileşte regulile de construcţie pentru o anumită zonă. În cazul în care o construcţie depăşeşte mărimea celorlalte clădiri din zonă, sau nu se pretează regulilor arhitecturale, în cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti se cer derogări de la PUZ pentru ca ac
