Toţi cetăţenii români de etnie romă din comuna timişeană Chevereş, care au fost repatriaţi din Franţa, unde locuiau în tabere ilegale, s-au întors în Hexagon, dar au lăsat în urma lor vilele neterminate. La ultima escală acasă, ei au reuşit, cu banii din cerşeala franceză, să-şi mai pună o uşă, să-şi acopere casele, să mai pună un geam ori să-şi tragă gard în jurul viloaielor care aşteaptă să fie terminate, după o nouă repatriere.
Anul trecut, primăria din Chevereş a eliberat 15 autorizaţii pentru construcţia de case familiare, din care peste două treimi au aparţinut ţiganilor, în condiţiile în care ei nu reprezintă decât o treime din cei aproximativ 1.200 de locuitori ai comunei. „Nici unul din cei aproape 400 de cetăţeni care s-au declarat ţigani nu este angrenat în vreo activitate productivă din care să câştige un ban cinstit, dar nici probleme nu prea creează în localitate. Ei spun că banii folosiţi pentru ridicarea caselor i-ar avea de la fraţii, cumnaţii, nepoţii sau verii lor din străinătate. Cea mai mare parte a celor care au fost repatriaţi din Franţa s-au întors înapoi. Acasă au rămas doar cei care au interdicţie de a intra pe teritoriul francez", spune Marcel Muia, primarul din Chevereş.
Dacă ţiganii aflaţi pe la porţile unor case s-au ferit să vorbească despre sursele lor de venit, Dana Năsui, consilier pentru problemele ţiganilor la primărie, susţine că unii dintre cei care-şi ridică adevărate vile ar lucra cinstit în ţări din Uniunea Europeană. Astfel, ei ar trimite bani rudelor de acasă pentru a-şi ridica imobile în care să locuiască civilizat. „Şi eu am un frate plecat în străinătate şi care a trimis bani acasă. Sunt şi ţigani care cerşesc prin Franţa, Italia sau alte ţări, dar majoritatea lor muncesc cinstit ca şi românii. Ţiganii sunt prea orgolioşi ca să vină în ţară şi să arate cuiva cartea lor de muncă sau vreo legitimaţie de
