A conduce maşina în România poate fi o experienţă greu de suportat: cu puţin peste 300 de kilometri de autostradă, cu blocaje în traficul din Bucureşti, cu drumuri secundare ciuruite de gropi, cele 21 de milioane de locuitori ai României se chinuiesc atunci când trebuie să ajungă undeva repede, scrie Financial Times în ediţia de joi.
După traversarea frontierei în Ungaria, călătoria devine în general mai plăcută, graţie unei generaţii de construcţii de autostrăzi încununate de succes, parte din ele finanţate de sectorul privat.
În următorii ani întreaga regiune va necesita investiţii similare de zeci de miliarde de euro pentru a-şi moderniza infrastructura depăşită din perioada comunistă, incluzând-o pe cea de transport, apă, deşeuri, spitale şi din sectorul energetic (în special sectorul energiilor regenerabile).
Cu toate acestea, criza financiară şi necesitatea unei consolidări fiscale ulterioare au limitat posibilitatea guvernelor de a plăti pentru aceste proiecte. În aceste condiţii, factorii de decizie, băncile şi societăţile de construcţii reevaluează cum va fi finanţată infrastructura secolului al XXI-lea.
Fondurile Uniunii Europene structurale şi de coeziune - o sumă de 170 de miliarde de euro destinată pentru ca ţările est-europene să ajungă din urmă statele occidentale mai bogate - vor continua să fie o sursă esenţială de finanţare a infrastructurii pentru regiune.
Polonia s-a dovedit extrem de competentă în a absorbi aceste fonduri. Azi, ţara seamănă cu un imens şantier, pe măsură ce îşi modernizează infrastructura sa îmbătrânită de drumuri, în cadrul pregătirilor pentru Campionatul european de fotbal din 2012.
Cu toate acestea, fondurile UE nu se vor dovedi suficiente pentru a umple întregul gol, dat fiind faptul că ele nu sunt potrivite pentru toate proiectele şi nu sunt dispo
