De la puterea personalizată la instituţiile regimului trecut

Este un fapt păgubos că, deşi nu sunt deloc numeroase, revistele academice româneşti nu se bucură decât de atenţia specialiştilor. Mai ales că anvergura şi actualitatea ideilor pe care le pun în circulaţie ar înviora aerul uneori stătut al dezbaterilor din revistele culturale de interes mai general. Este cazul buletinului STUDIA POLITICA. ROMANIAN POLITICAL SCIENCE REVIEW, editat de Institutul de Cercetări Politice din cadrul Departamentului de Ştiinţe Politice al Universităţii din Bucureşti, care, în volumul curent, X, numărul 4/2010, cuprinde o serie de analize şi recenzii realmente interesante şi bine racordate la realităţile politice şi editoriale curente. Volumul se deschide cu lecţiunea prof. Mauro Calise, de la Universitatea Federico II din Napoli, susţinută spre sfârşitul anului trecut, cu ocazia primirii titlului de doctor honoris causa al Universităţii din Bucureşti. Alocuţiunea tratează tema personalizării puterii politice. Modelul politic de largă circulaţie în Europa (vestică a) secolului XX, al unei sfere colective întruchipând o autoritate impersonală, administrată de maşinăria birocratică, la care s-a ajuns după secole de transformări ale modelului medieval, al puterii personificate de un singur individ, nu mai descrie situaţia existentă astăzi în numeroase democraţii occidentale, afirmă cercetătorul. Personalizarea are azi un cuvânt greu de spus şi în arena electorală, şi în sfera executivă, afectând rolul şi funcţionarea partidelor politice. Nu mai e nevoie să precizăm că un rol esenţial în această schimbare l-au avut mass-media, care au promovat nemijlocit populismul – iar exemplul lui Berlusconi, amintit de autor, e departe de a fi singurul. Neajunsul acestei întoarceri la paradigma liderului medieval este că ea se dovedeşte deja falimentară, spune politologul italian.