Fondul Monetar Internaţional (FMI) a impus economiei româneşti un dureros regim de austeritate. Pentru români, intervenţia FMI este greu de suportat. În câteva luni, au fost suprimate aproape 100.000 de posturi de funcţionari, salariile bugetarilor au fost reduse cu 25%, iar TVA a fost majorată de la 19% la 24%, scrie cotidianul La Tribune.

În opinia economistului Liviu Voinea, citat de renumitul cotidian, intervenţia Fondului a permis evitarea “unei crize majore pentru ţară”, dar nu a rezolvat nimic la nivel macro-economic. “FMI ne-a cerut să facem reforme monetare, nu structurale. De fapt, am obţinut puţin timp, dar problemele economiei noastre sunt aceleaşi”, declară acesta.

Grav afectată de criză, România s-a hotărât să contracteze un împrumut de 20 de miliarde în martie 2009, din care 12,9 miliarde de euro sunt acordate de FMI. Condiţia impusă de Fond a fost reducerea drastică a cheltuielilor, mai ales cele din aparatul administrativ. Ca să respecte contractul, Guvernul român de centru-dreapta a adoptat măsuri extreme, uneori chiar mai dure decât cele recomandate de FMI. La începutul anului trecut, mişcări sociale de amploare au avut loc în întreaga ţară. Îngrijorat de această evoluţie, chiar Dominique Strauss-Kahn a declarat într-o intervenţie pe France 2, în primăvara lui 2010, că recomandase autorităţilor române să majoreze mai degrabă taxele decât să reducă atât de drastic veniturile funcţionarilor.

Iritat, preşedintele Traian Basescu i-a răspuns atunci că varianta sa nu era o soluţie bună, deoarece “ar menţine cancerul din bugetul public al României”. Mai recent, el a declarat că instituţia financiară internaţională nu este “biciul lui Dumnezeu peste Guvernul României şi peste Parlament”. În pofida acestor declaraţii, relaţiile dintre FMI şi Bucureşti au rămas bune. Autorităţile române şi-au respectat angajamentul de reducere a defici