Potenţialul extraordinar al agriculturii româneşti este irosit din cauza fărâmiţării excesive a terenurilor. Singura speranţă de modernizare este comasarea pământului şi valorificarea acestuia. Sursa: REUTERS
În plus, neutilizarea fondurilor europene pe care le poate accesa ţara noastră este un alt obstacol în calea eficienţei. "România trebuie să urmeze tendinţa înregistrată în UE în ceea ce priveşte comasarea terenurilor agricole şi să elaboreze politici actuale în acest domeniu. Dacă dau exemplul Olandei, aceasta avea în urmă cu 50 de ani 300.000 de ferme agricole, iar acum au rămas doar o pătrime, respectiv 75.000 de ferme, ceea ce nu a împiedicat-o să devină un mare jucător pe piaţa agricolă internaţională", a declarat Tanya van Gool, ambasadorul Olandei în România.
Prin această politică, Olanda a ajuns să fie, în prezent, cel mai important exportator de produse agricole după SUA. Exporturile sale anuale depăşesc 65 miliarde euro, deşi are de şapte ori mai puţin teren agricol decât România.
Pe de altă parte, România are şi o altă problemă: neutilizarea terenului agricol. La noi, zac în paragină un milion de hectare de pământ. "Anul acesta, terenurile nelucrate au coborât sub un milion de hectare pentru că 2010 a fost un an agricol bun, cu venituri bune pentru fermieri, dar şi datorită faptului că subvenţiile au mers către fermieri încă din luna februarie a acestui an. Practic au avut bani ca să îşi lucreze terenurile", a afirmat Valeriu Tabără, ministrul agricuturii.
O şansă aproape ratată
Până în prezent, doar 20% din fondurile europene destinate agriculturii au fost accesate. Astfel, din cele peste zece miliarde euro pe care ţara noastră îi are la dispoziţie în primii şapte ani de după aderare, s-au plătit până acum două miliarde euro.
"Noi nu avem o strategie în acest domeniu pentru că, da
