n) Întortocheate şi mizere sunt căile omului! S-a lepădat de cele sfinte şi nu se dă în lături de la nimic să-şi lovească semenul. Îl pândeşte ca o fiară înfometată şi-i sare în spate, niciodată din faţă. Atacul e pregătit îndelung în întuneric, în hăţişul jegos al ticăloşiei. În smârcul caracterelor nămolite. Prietenul îşi toarnă prietenul de-o viaţă, înfăşurat în microfoane şi fire penale. Secretara îşi trădează patronul şi-l vinde ăluia cablat la aparatura parchetului. Hodoronc-tronc, nefericitul cade şi pe tehnică dimpreună cu ibovnica.
Care e nevoită să apară ca martor în procesul iubitului adulterin. Măcar de s-ar sfârşi aici, dar nu! Soţia înşelată îşi înghite umilinţa în sala de judecată, ascultând cum rivala povesteşte despre amantlâcul ce-i făgăduia certificatul de căsătorie... Spectatorii îşi fac semne deocheate şi chicotesc, că doar suntem în ţara columbenilor şi zăvorancelor producători de rating. O ţară înnebunită să se uite la sine prin gaura cheii, să-şi vadă lenjeria puchinoasă şi să stea la bârfă cu nemiluita! Delaţiunea şi pâra întregesc tabloul unui popor stricătoriu de ţară, în anii ăştia bezmetici.
n) Procurorul e o femeie mărunţică, sărită de prima tinereţe. Fumează aprig şi îi explică părinteşte inculpatului faptele din dosar. Insul a ieşit recent din adolescenţă, un slăbănog măsliniu, cu părul uns cu uleiuri sclipicioase. Aricios, după moda tâmpită împrumutată de aiurea. „Da’ ce, m-am jucat şi eu niţel pe calculator, ce dacă le-am spart la ăia codurile?!”, se miră acuzatul imberb. Nu pricepe în ruptul capului de ce trebuie să fie târât pe la „cremenal”. Un tânăr ca atâţia alţii în epoca internetului, a lumii virtualizate nătâng. O victimă a vremurilor în care oamenii s-au înstrăinat, socializând pe Facebook sau pe videochat. Alienarea individului uman e departe de a-şi desăvârşi catastrofa, manipulatorii noi
