Craioviţa, Brazda lui Novac, Rovine, Lăpuş, Corniţoiu. De unde vin numele acestor cartiere?
Toate zonele din Craiova de azi au un nume. Locuitorii din fiecare regiune a oraşului ştiu bine de tot care e limita cartierului. Şi mereu îi spun pe nume. Însă, care e povestea lor?
Se spune că zonele acestui oraş erau numite după biserici, după boieri sau neguţători importanţi, ce aveau case sau afaceri prin apropiere, şi rareori după vreo zi cu însemnătate din acele vremuri.
Să le spunem, pe rând, poveştile. Unele sunt denumiri vechi de peste 200 de ani, câteva sunt cunoscute şi astăzi, iar altele s-au pierdut în negura timpului şi a vremurilor care se schimbă.
De la Brazdă...
Brazda însă a rămas. Ea este o denumire veche sub care „este cunoscută o bună parte a oraşului nostru către N-E, în special porţiunea dintre strada Amaradia şi Sfântul Gheorghe Nou“. Era un drum vechi, un val roman, constatat de cercetările istorice, care începea aproape de Dunăre, de la Severin, şi trecea în oraşul nostru prin partea de N-E. Această zonă a fost numită „brazda lui Novac“ sau „brazda împărătească“, „pe care ar fi tras-o Ler Împărat când a trecut cu oastea sa de la apus către răsărit la Ierusalim“.
De mahalaua Berendei nu mai ştie nimeni din Bănie. Ea a existat demult, pe la mijlocul secolului XVIII, între străzile Justiţiei, Cuza-Vodă până la Hagi-Enuş, Ştirbei Vodă şi Buzeşti. Numele îi venea de la marele om Berendei, ce avea casa boierească prin partea locului. Mai târziu, ea se va fi numit mahalaua lui Sfeti Nicolae, a Gănescului şi, în cele din urmă, a Episcopiei.
Podbaniţa este denumirea veche a zonei Sineasca, pe care o găsim în acte până la 1870-1875, când numele i-a fost înlocuit cu cel al Bălaşei Sineasca, donatoarea din 1870 a locului pe care s-a format marele cimitir din acea parte.
Când spui „Belivacă“, numai la