România s-a numărat printre statele care s-au opus, la summitul NATO de la Lisabona, propunerii făcute de preşedintele rus Dmitri Medvedev de a recurge la o apărare antirachetă pe sectoare a Europei, relatează RIA Novosti, citat de NewsIn.

Polonia, România şi ţările baltice au subliniat că NATO nu trebuie să îşi "exporte securitatea", ceea ce înseamnă că Rusia nu trebuie să fie însărcinată cu asigurarea securităţii în Polonia, Letonia şi Estonia.

Vineri, genelarul Andrei Tretiak, şeful Directoratului de operaţiuni al Statului Major rus (GOU), a confirmat poziţia Rusiei, potrivit căreia desfăşurarea sistemului american antirachetă reprezintă o ameninţare reală la adresa forţelor de disuasiune nucleară ale Moscovei, relatează RIA Novosti.

Generalul a precizat că ameninţarea va apărea după 2015, când Statele Unite vor instala rachete SM-3 modificate şi va creşte numărul de elemente antirachetă maritime la 40 de nave cu 400 de interceptori.

Tretiak a pus accent pe ameninţarea reprezentată de elementele instalate în Polonia.

Deşi refuzul preşedintelui american Barack Obama de a desfăşura interceptori în Polonia a deranjat fosta ţară comunistă, Varşovia ar fi fericită să redeschidă acest subiect, comentează RIA Novosti. De exemplu, generalul Stanislaw Koziej, şeful Biroului polonez pentru securitate naţională, le-a cerut SUA şi NATO să se întoarcă din Asia spre Europa. Din punctul său de vedere, cu cât se implică mai mult NATO în Afganistan, cu atât mai mare va fi degradarea funcţiei sale principale - apărarea ţărilor membre împotriva ameninţărilor directe, aşa cum prevede Articolul 5 al Cartei Alianţei. Polonia a spus clar, la toate nivelurile, că priveşte în continuare Rusia drept principala ameninţare, afirmă RIA Novosti.

Principalele forţe politice din Polonia şi majoritatea presei au criticat decizia lui Obama din septembrie