Oamenii care adună lucruri inutile pe care le păstrează din frica de a nu le pierde sunt bolnavi. Preferinţa devine pasiune, obsesie şi, apoi, fixaţie. Pastilele nu ajută. Tratamentul e psihoterapia. Sursa: SHUTTERSTOCK
Dependenţa este iluzia că nu se poate fără un obiect, o persoană, sau sex, fără "orice". Ataşamentul faţă de acel lucru şi frica de ce se poate întâmpla dacă-l pierzi. Toţi avem dependenţe: familie, prieteni, mâncare... "A nu se confunda cu nevoia, ce e legată de supravieţuire, o dependenţă bazală", spune dr. Gabriel Diaconu, psihiatru la clinica Mindcare.
Spre exemplu, autiştii nu se ataşează de lucruri şi rar de fiinţe. Au pasiuni pentru modele repetitive şi obiecte de o anumită geometrie. Medicul e tranşant: "Dependenţa e o fiziologie, nu o patologie!".
"Drive sexualii" şi nimfomanele
Cele mai cunoscute dependenţe sunt legate de substanţe. Cea mai răspândită substanţă e zahărul, precedat de alcool. Altele ar fi drogurile de abuz şi recreaţionale. Urmează obiectele. "Acesteia i se spune hoarding. 10-15% din americani colecţionează lucruri inutile: jucării, televizoare, haine şi accesorii auto-moto, toate nefolosite!", enumeră medicul şcolit peste ocean. Apoi concluzionează: "Dependenţa nu e că le au, ci că nu pot să le arunce!".
O altă dependenţă, veche de când lumea, cea de sex. "E atunci când nu te abţii să faci sex când partenerul n-are chef. Bărbaţii sunt diagnosticaţi cu tulburare de drive, iar femeile sunt cunoscute ca nimfomane. Dependenţa de sex e o formă de tulburare obsesiv-compulsivă."
Briceagul, căciula şi şosetele
Doctorul a avut un pacient care nu putea să iasă afară fără un briceag în buzunar. "Când l-am întrebat de ce, a zis: nu câte lucruri aş putea face cu el! Hilar e că omul mai avea în buzunar o lanternă şi o brichetă, deşi nu fuma. Parcă se pregăt
