O nouă apariţie editorială semnată Tudor Caranfil şi care poate emoţiona cititorul-cinefil a apărut pe piaţa cărţii: „Istoria cinematografiei în capodopere. Vîrstele peliculei”, volumul 4 (Polirom, 2011). Este a doua ediţie a lucrării, având subtitlul „De la «A noastră-i libertatea» la «Pe aripile vîntului» (1931-1939)”, ediţie adnotată şi adăugită.
Vasta cultură cinematografică a autorului amprentează pe filă aici o bogăţie de idei şi argumente despre cea de-a şaptea artă în anii ’30 ai secolului trecut. Mai întâi a scris, în primul volum, despre apariţia şi cristalizarea estetică a „filmului tăcut”. Apoi, în al doilea volum, a descris apogeul „Marelui Mut”, iar în al treilea, „răscrucea apariţiei sunetului”. Al patrulea volum analizează, după cum afirmă Tudor Caranfil, „diferitele soluţii pe care, în diferite genuri, artişti cu temperamente diferite le-au găsit în manipularea posibilităţilor tehnice ale imaginii sonorizate”.
Opt titluri îţi pot capta atenţia la lectură, titluri de filme realizate de la 1931 şi până la 1939: „A noastră-i libertatea (À nous la liberté) de René Clair (Franţa, 1931); „Pământ fără pâine” (Las Hurdes) de Luis Bunuel (Spania, 1932-1936); „Kuhle Wampe” de Slatan Dudow (Germania, 1932); „Atalanta” (L’Atalante) de Jean Vigo (Franţa 1934); „Triumful voinţei” (Triumph des Willens) de Leni Riefenstahl (Germania, 1936); „Timpuri noi” (Modern Times) de Charles Chaplin (SUA, 1936); „Aleksandr Nevski” de Serghei Eisenstein (URSS, 1938) şi „Pe aripile vîntului” (Gone with the wind) de David O. Selznick (USA, 1939).
Fiecare dintre aceste capitole are o istorie frumos povestită în scris de criticul Caranfil. Fiecare film descris e însoţit de o fişă tehnică, din care cititorul poate afla sau reaminti de creatorii peliculelor respective, de actorii distribuiţi, de premiile obţinute. Sunt date şi note bibliografice, dar şi un index de
