E sambata seara, 21 mai 2011. O aiureala americana anuntase sfarsitul lumii. Televizorul a mers, frigiderul la fel, strazile au ramas luminate. Marele Blackout n-a avut loc, in ciuda faptului ca doar patru dintre cele 17 centrale nucleare din Germania au furnizat curent electric. E adevarat ca marii consumatori industriali erau in weekend si abia de luni isi reiau in forta activitatea. Factorii de raspundere in ampla actiune germana de "deconectare nucleara" avertizeaza impotriva declansarii panicii in randul populatiei, spunand ca situatia e tensionata, insa sub control. Perfuzii pentru akaweuri
In campania electorala din 2009, cancelarul Angela Merkel promitea prelungirea duratei de functionare a reactoarelor. Realeasa in functia de cancelar, ea s-a tinut de cuvant si "coma" centralelor nucleare (AKW) din Germania, chiar si a celor demult depasite de timp, a fost prelungita cu 12 ani. Guvernul social-democrat al lui Schroder punea pe agenda guvernamentala de acum 10 ani oprirea progresiva a acestor centrale, pana in anul 2020.
La finele anului 2010, prelungirea vietii centralelor nucleare din Germania a fost trecuta "pe sub masa", fara a fi votata in Camera Superioara a Parlamentului. Insa, dupa catastrofa de la Fukushima, teama de apocalipsa nucleara a cuprins lumea si simpatia electoratului fata de coalitia de guvernamant de centru-dreapta din Germania a inceput sa scada. Trebuia, rapid, gasit un cuvant magic care sa reaseze spiritele, macar pana dupa alegerile regionale din primavara lui 2011, unde Verzii au prins aripi.
Si a fost gasit: moratoriu, un cuvant cu greutate si inteles cu greutate de omul de rand. Prin moratoriul atomic, centralele nucleare urmau sa fie supuse vreme de trei luni unor verificari si teste de stres, care sa le ateste, sau nu, "invulnerabilitatea". Mitul sigurantei absolute a fost insa anterior demolat