Scriu textul ăsta cu gândul la cuplul Dominique Strauss-Kahn – Anne Sinclair. Pentru că, presa spune că fostul şef al FMI a putut fi eliberat graţie averii soţiei sale. Deci soţia lui i-a plătit cauţiunea şi stă cu el într-un apartament păzit, deşi el este acuzat de agresiune sexuală. Nu pot ieşi între zece seara şi şase dimineaţa, nu pot primi mai mult de patru persoane în vizită şi orice ieşire a lui DSK trebuie semnalizată cu şase ore înainte.

Bărbatul spune că nu a fost agresiune, că a fost consimţit. Deci ceva s-a întâmplat. Iar ea îl susţine.

Câte femei şi-ar asuma asta? Deci m-ai înşelat? Fuck off, pieri în închisoare, cam la asta ne-am aştepta ca reacţie. Cât de mare este dragostea, încât să trăieşti o asemnea umilinţă? Sunt alte interese? Dacă Anne Sinclair nu ar fi fost unul dintre cei mai buni jurnalişti ai Franţei, care a renunţat parţial la carieră atunci când bărbatul ei a fost numit ministru de Finanţe, ca să nu fie acuzată de conflict de interese, iar DSK n-ar fi una dintre cele mai importante figuri politice franceze, dacă ar fi ei vecinii noştri de cartier, ce am spune?

Că ea e fraieră pentru că îl iartă, că nicio femeie nu merită aşa ceva, că poate stă cu el din interes, că poate îl iartă ca să rămână împreună pentru copii, pentru imagine, pentru viaţa socială… Dar Anne Sinclair nu are nevoie de DSK ca să fie o femeie întreagă, ea putea foarte bine să spună că din punctul ăsta îşi ridică mâna de pe el şi totuşi nu a făcut-o.

O fi pentru că ştia ce are la uşă? Nu este prima oară când DSK este implicat într-un scandal sexual. Doar trei cazuri au apărut în presă până acum. Câte însă or fi fost departe de ochii presei? Tristane Banon, Piroska Nagy şi matroana din New York care a spus că francezul plătea pentru fete. Uşor, abia a început circul, or să mai apară probabil poveşti deochiate cu seducătorul francez.

Într-un