Principiul de funcţionare a senzorului pentru depistarea cancerului în şase minute este privit cu îndoială de unii oameni de ştiinţă români. Autoarea invenţiei, prof. dr. Raluca-Ioana van Staden, continuă testele pentru validarea senzorului, iar rezultatele obţinute până în prezent sunt motivante.
Anul trecut, în 2010, la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva, a fost premiată o invenţie românească, şi anume senzorul pentru detectarea unor markeri tumorali la niveluri mai mici decât cele depistate de analizele standardizate şi într-un timp mai scurt. „Senzorul are mărimea unui vârf de ac.
În acest moment este înglobat într-o microcelulă în care se pune o picătură de sânge sau de salivă. Răspunsul se obţine rapid, iar mecanismul «special» de funcţionare se datorează utilizării unor materiale nanostructurate pentru construcţia senzorului", explica pentru „Adevărul", în urmă cu o lună, prof. dr. Raluca Ioana van Staden, inventatoarea senzorului. Potrivit inventatoarei, după obţinerea omologării, senzorul ar putea fi folosit pentru detectarea cancerului la scară largă.
Brevetul, privit cu neîncredere
De curând, invenţia prof. dr. van Staden a fost premiată şi de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică. La scurt timp după aceea, oamenii de ştiinţă din cadrul asociaţiei comunităţii ştiinţifice româneşti Ad Astra au făcut publică neîncrederea lor în ceea ce priveşte atât noutatea principiului de funcţionare a senzorului, cât şi eficienţa acestuia.
„Ţinând cont de câteva considerente, evident superficial tratate în respectivul brevet (n.r. - brevetul de inventator al prof. dr. Raluca van Staden) referitor la detecţia rapidă a cancerului, ne exprimăm scepticismul că asemenea invenţii, precum şi publicaţiile asociate acestora şi respectiv medaliile primite la Geneva au fost supuse unui proces riguros de evaluare
