Criza deficitului bugetar din Grecia revine în atenţia lumii întregi. O restructurare "blândă" a datoriei Greciei - fără urmări majore asupra altor monede din regiune; în varianta "mai drastică", restructurarea ar putea duce la evoluţii dezordonate.

Începută în 2010 în legătură cu Grecia, mutându-se apoi înspre Irlanda şi Portugalia, teama pieţelor faţă de stabilitatea finanţelor publice a revenit în ultima vreme privind Grecia. Deficitul public trebuie redus în continuare prin măsuri greu de suportat de către populaţie, iar povara datoriei - care depăşeşte 150% din PIB este văzută ca fiind nesustenabilă de către investitori. Pieţele au început să vorbească astfel despre restructurare. "Varianta < blândă > ar însemna prelungirea scadenţelor pentru împrumuturile deja acordate. Unii oficiali europeni au părut de acord cu această variantă. Totuşi Banca Centrală Europeană s-a opus cu fermitate, ameninţând cu retragerea sprijinului acordat băncilor greceşti în această eventualitate. Cealaltă variantă, cea a unei restructurări < dure > ar însemna că cei care au împrumutat deja Grecia nu şi-ar mai recupera în intregime împrumuturile, iar o asemenea mişcare ar putea avea efecte negative importante asupra monedei europene", precizează Victor Safta, directorul sucursalei din România a X-Trade Brokers.

Agenţia de rating Fitch a turnat gaz pe foc vineri, tăind ratingul Greciei cu trei trepte şi declarând că o prelungire a maturităţilor ar fi echivalată cu un default.

Problema zonei Euro este însă şi mai extinsă. Italia, care a evitat până de curând atenţia - nedorită - a speculatorilor în căutare de vulnerabilităţi, ar putea intra pe lista de preocupări a acestora. S&P a schimbat perspectiva de rating de la stabilă la negativă pentru Italia, păstrându-i ratingul A+. Deficitul public al ţării a fost de 4,6% în 2010, dar datoria a ajuns la 120% din PIB, de două