Securiştii invocă amnezia, bătrâneţea, boala, când sunt întrebaţi de misiunile pe care le-au avut în decembrie 1989, la Casa de modă Modarom şi la Hotelul Capitol din Braşov. În noaptea de 22 spre 23 decembrie, 39 de oameni au fost ucişi într-un carnajiu de care securiştii din Braşov par să nu fi fost străini.
O declaraţie despre Revoluţia română din 1989: „Este indubitabil că aici a fost vorba nu numai de un curent care să fie copleşitor. Probabil că s-a dorit şi dintr-o parte, şi din alta. Probabil că, la un moment dat, aceste curente s-au întâlnit şi la un moment dat au fost convergente. Şi când s-au întâlnit au produs o tornadă, şi de aceea a şi ieşit ce a ieşit, pentru ca cel mai tare să câştige până la urmă terenul definitiv". Aşa rezuma evenimentele din decembrie 1989 Iulian Vlad, ultimul şef al Securităţii din România.
„O reţea care a deschis foc de diversiune"
Am prezentat până acum mai multe curente ale mişcării revoluţionare: manifestanţi sinceri care, cu mult curaj, au demonstrat împotriva dictaturii ceauşiste în perioada 17-22 decembrie 1989; grupul complotiştilor militari (ofiţerii Nicolae Militaru, Ştefan Kostyal, Radu Nicolae); comuniştii căzuţi în dizgraţia lui Ceauşescu (Ion Iliescu, Virgil Măgureanu, Dumitru Mazilu); agenţii sovietici deghizaţi în turişti. A mai existat însă un curent, neglijat în ultima perioadă: curentul Securităţii. Braşovul este astăzi, poate, cel mai prietenos oraş din România. Un oraş relativ curat, cu o rată a şomajului scăzută în comparaţie cu alte judeţe, cu nivelul omuciderilor şi sinuciderilor sub media pe ţară, cu pârtii de schi împrejur şi cu „Cerbul de Aur" în septembrie. Despre jertfa anticomunistă mai amintesc doar găurile făcute de gloanţe sub ultimul etaj al hotelului Capitol, un mic cimitir în faţa Primăriei şi o cruce la poalele pârtiei Bradul din Poiana Braşov.
Însă în de