Duminică noaptea s-a pus punct final alegerilor locale şi regionale din Spania. Eveniment politic marcat profund de recesiunea economică, de revenirea stângii naţionaliste basce pe scena politică locală şi bineînţeles de aşa-numita revoluţie a indignaţilor, mişcare spontană de protest, care reclamă reforma sistemului politic în esenţa lui. Socialiştii spanioli au pierdut aceste alegeri.

Corespondentul RFI la Madrid, Mugur Chiujdea

Mareea albastră şi infernul roşu este unul dintre titlurile cu care presa spaniolă rezumă rezultatul alegerilor de duminică, făcând referire la culorile celor două mari mari partide tradiţionale. În urma numărării voturilor, Partidul Popular se converteşte în marele câştigător al acestor alegeri, obţinând peste 37% din sufragii, pe cand Partidul Socialist, aflat încă la guvernare suferă o înfrângere fără precedent, obţinând doar 27 de procente din voturi.

Alegerile au fost marcate de actuala stare de recesiune, iar electoratul a penalizat sever partidul premierului Zapatero, pentru felul în care a gestionat criza economică. În urma scrutinului, socialiştii reuşesc să-şi păstreze majoritatea într-o singură provincie din cele 18, în micul principat de Asturias.

De cealaltă parte, Partidul Popular, aflat de peste şapte ani în Opoziţie a savurat cu multă euforie o victorie care depăşeşte cu mult propriile speranţe şi cele mai optimiste previziuni. Astfel, dreapta spaniolă obţine cea mai categorică victorie pe care un partid a reuşit-o în cei 35 de ani de democraţie, surclasând Partidul Socialist cu aproape zece procente.

La nivel regional, Partidul Popular reuşeşte să obţină majoritatea în zece provincii dintre cele 13 în care s-au organizat alegeri, inclusiv în regiuni tradiţional de stânga, precum Castilla-la Mancha şi Extremadura.

Altă importantă schimbare a fost adusă de revenirea stângii naţional