Drumurile proaste sau inexistente şi infrastructura tehnică rudimentară determină investitorii străini să nu aleagă zona rurală. Sursa: SHUTTERSTOCK
Investitorii străini vor ca locul unde urmează să ridice o fabrică sau un sediu de companie să aibă acces la drum, reţele utilitare şi să fie poziţionat geografic într-o zonă accesibilă, potrivit consilierului pe probleme de investiţii străine din cadrul Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi a Investiţiilor Străine (CRPCIS), Robert Donose.
Mai mult, potrivit preşedintelui Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, aceştia pot fi atraşi dacă ţara noastră ar avea un portofoliu cu investiţiile străine de succes din România cu care să se laude. Numai că majoritatea zonelor rurale sunt deficitare în privinţa infrastructurii rutiere şi utilitare, chiar dacă 51% din populaţia ţării locuieşte la sat şi nu la oraş.
"Am reuşit să aducem investitori în zona Moldovei, de exemplu. Cele mai multe afaceri străine se dezvoltă lângă marile oraşe, pentru că acolo investitorul are acces la toate facilităţiile", a explicat Donose.
Mineritul, şansă pentru multe zone defavorizate
Prezent la dezbaterea "Aurul în vremuri de criză"- investiţiile străine în România, organizată miercuri, 18 mai, de Editura Evenimentul şi Capital, Ovidiu Nicolescu a apreciat că afacerile străine din România reprezintă "cartea de vizită a ţării pentru atragerea altor investitori".
De exemplu, în industria minieră, România nu oferă astfel de exemple investitorilor străini, au explicat participanţii la dezbatere. Astfel, posibilii investitori se pot simţi descurajaţi de cazul Roşia Montană Gold Corporation, companie care aşteaptă de peste 10 ani să fie luată o decizie în sensul exploatării.
"România este bogată în ceea ce prive
