Obișnuit să-și atace adversarii de dreapta, PCRM s-a trezit încolțit din stânga. Un grup care își zice „adevărații comuniști", cu inițialele PCM, îl acuză pe Voronin că a deviat de la puritatea doctrinei roșii, îmbrățișând, oportunist, idealurile „liberal-burgheze". Mai exact, că s-a îmbogățit ilicit, el și familia, pe seama avuției naționale, aducându-i pe moldoveni la sapă de lemn.
Ascult acest discurs justițiar și îmi răsar în memorie caricaturile din ziarele sovietice: de o parte a unei bariere stă un muncitor cu trăsături regulate: ochi albaștri, brațe vânjoase mânuind o cazma, și de cealaltă parte un bogătaș burtos, călărind saci de bani.
La început era vorba de chiaburi - dușmanul de clasă. Mai târziu, în rolul îmbuibaților corupți au fost distribuiți americanii. În Moldova, după '89, n-am văzut, „pe viu", o caricatură mai reușită decât Oleg Voronin în tricoul lui Che Guevara.
Am mari îndoieli când îi aud pe unii susținând că regimul care a domnit la noi între 2001-2009 a fost mai puțin comunist decât cel din URSS. Șantajul, șicanele polițieneşti și, la urmă, metodele teroriste de suprimare a Opoziției, românofobia transformată în politică de stat au garantat PCRM o legitimă descendență din Lenin și Stalin. Nici Rusia actuală nu e „comunistă" în sensul propriu al cuvântului, însă sistemul nu s-a schimbat fundamental - omnipotentul KGB a rămas la butoane, chiar dacă a adoptat limbajul capitalismului.
Pentru duo-ul Medvedev-Putin inamicul e același: Statele Unite și Europa Occidentală. „Modernizarea Rusiei", în viziunea lor, înseamnă cel mult o revanșă economică, nicidecum valori occidentale, adică democrație, stat de drept și libertăți civice.
Nici în Moldova structura puterii oculte nu a fost demontată, doar și-a multiplicat fețele, uzurpând diverse sigle de partid. Verificați cine se opune unei Legi a lustrației și veți descoperi
