La Madrid protestatarii ocupă în continuare în mod ilegal principala piaţă a oraşului, "Puerta del Sol" şi anunţă că vor rămîne pe poziţii cel puţin pînă duminică sau poate şi mai mult. Asistăm astfel la un fenomen politic dar şi sociologic inedit din 1968 încoace. Această "primăvară arabă" de care s-a vorbit atît de mult pînă acum pare deci să treacă Mediterana şi să dea o lecţie Europei.

Putem spune într-adevăr că această mişcare face parte din "familia" revoluţionară a anului 1968, cînd tinerii din întreaga Europă s-au revoltat împotriva unei societăţi pe care o considerau blocată. Şi de data aceasta putem vorbi de mişcare spontană, lansată de tineri, fără nici o ideologie precisă în afara sentimentului de exasperare. În acelasi timp, însă, este evident că această mişcare a celor care îşi spun în Spania "Los Indignados" are două surse de inspiraţie.

Ea are fără îndoială ca model revoltele din lumea arabă. Şi în Tunisia, şi în Egipt, mişcările de revoltă au fost alimentate de un tineret care s-a mobilizat prin intermediul internetului, cu ajutorul telefoanelor mobile şi mai ales prin reţeaua Facebook. Această "primăvară arabă" de care s-a vorbit atît de mult pînă acum pare deci să treacă Mediterana şi să dea o lecţie Europei. Iar concluzia pare să fie aceasta: dacă tineretul şi protestatarii din Tunisia si Egipt au reuşit prin mobilizarea lor să dărîme o dictatură, de ce n-ar reuşi tineretul şi protestarii europenii să schimbe lucrurile care nu merg într-o societate democrată? Un intelectual francez, sursă de inspiraţie

Mişcarea acestor "Los Indignados" mai are însă o sursă de inspiraţie, este vorba de succesul mondial absolut uluitor pe care l-a avut un manifest de 30 de pagini intitulat "Indignaţi-vă", scris de un intelectual francez în vîrstă de peste 90 de ani, Stéphane Hessel.

În manifestul său el îi îndeamnă de fapt pe o