Cursa pentru numirea unui nou director în fruntea Fondului Monetar Internaţional se accelerează, întrucât începând de luni, 23 mai, vor fi depuse primele candidaturi oficiale. Ministrul francez al Economiei, Christine Lagarde, beneficiază de un sprijin important pentru a obţine acest post.

Pe lista curiozităţilor turistice din New York s-a mai adăugat una: imobilul în care se află în rezidenţă supravegheată Dominique Strauss-Kahn, fostul director al Fondului Monetar Internaţional, acuzat de viol şi implicat într-un proces care a devenit un foileton mediatic mondial.

Demisia sa din fruntea FMI, demisie devenită inevitabilă a lansat în culise negocierile şi competiţia pentru găsirea unui succesor capabil să continue politica lui DSK, dar în acelaşi timp să redreseze imaginea instituţiei.

Numirea unei femei în fruntea FMI ar putea avea încărcătura simbolică necesară în acest scop.

Printr-o înţelegere tacită, din 1946 încoace, conducerea Fondului Monetar Internaţional este asigurată de europeni, iar cea a Băncii Mondiale de către americani.

Christine Lagarde este sprijinită în acest moment de Franţa, Marea Britanie şi Germania. Ceea ce nu înseamnă că nu are contracandidaţi, cum ar fi ministrul belgian al Finanţelor, Didier Reynders.

Singurul punct slab al doamnei Christine Lagarde, în vârstă de 55 de ani este că ar putea fi implicată în Franţa într-o afacere judiciară, sub acuzaţia că ar fi favorizat un fost om de afaceri, Bernard Tapie, în litigiul dintre acesta şi o importantă bancă.

Mai multe ţări emergente consideră însă că această tradiţie, de numire a unui european în fruntea FMI-ului nu-şi are sensul. China şi Brazilia cel puţin sunt de părere că ar fi necesară o schimbare în această privinţă.

Dintre ţările europene, Elveţia, care face parte din consiliul însărcinat cu numirea succesorului lui DSK declară deja