57 de echipe, din România şi Ungaria, şi-au demonstrat măiestria în prepararea cârnaţilor
Cabanos, carnat ţărănesc, secuiesc sau de pleşcoi. Sunt doar câteva tipuri de produse alimentare cunoscute consumatorului român. Tehnicile de lucru, tipul de umplere şi mirodeniile sunt cele care dau gustul specific fiecărui fel de cârnat. Aşa au reuşit cele 57 de echipe din România şi Ungaria să impresioneze juriul în competiţia culinară „Parada Cârnaţilor” organizată sâmbătă, în Sfântu Gheorghe.
Din 600 de kilograme de carne s-au preparat 855 de metri de cârnaţi, şi asta doar în patru ore.
Fiecare echipă a primit câte 10 kilograme de carne şi 15 metri de membrană. De pe masa micilor producători de cârnaţi n-au lipsit pălinca, berea sau vinul, însă mesele au fost încărcate cu jumări, slănină, cârnaţi, ceapă şi pâine cu untură.
Sala de sport din Sfântu Gheorghe s-a transformat pentru o zi într-un atelier ad-hoc de producţie. Mirosul specific s-a împrăştiat peste tot. Chiar şi cei ce au mâncat acasă au simţit un mare apetit pentru cârnaţi. 57 de echipe, din România şi Ungaria, şi-au demonstrat măiestria în prepararea cârnaţilor
Cabanos, carnat ţărănesc, secuiesc sau de pleşcoi. Sunt doar câteva tipuri de produse alimentare cunoscute consumatorului român. Tehnicile de lucru, tipul de umplere şi mirodeniile sunt cele care dau gustul specific fiecărui fel de cârnat. Aşa au reuşit cele 57 de echipe din România şi Ungaria să impresioneze juriul în competiţia culinară „Parada Cârnaţilor” organizată sâmbătă, în Sfântu Gheorghe.
Din 600 de kilograme de carne s-au preparat 855 de metri de cârnaţi, şi asta doar în patru ore.
Fiecare echipă a primit câte 10 kilograme de carne şi 15 metri de membrană. De pe masa micilor producători de cârnaţi n-au lipsit pălinca, berea sau vinul, însă mesele au fost încărcate cu jumări, slăn
