Cunoştinţe de geometrie, fizică, trigonometrie, istorie şi geografie sunt necesare unei persoane care îşi doreşte să lucreze ca arhitect. Totuşi, fără cultură generală, desen intens şi preocuparea permanentă pentru învăţare, un arhitect nu poate deveni profesionist. Arhitect este absolventul cu diplomă sau alt document similar eliberat de instituţiile de învăţământ superior de arhitectură recunoscute de statul român, se arată în Legea 172/2010. În ţară, avem facultăţi de arhitectură în centrele mari universitare, respectiv Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara sau Arad.
Arhitecta Otilia Pirlea consideră că profesia de arhitect este în strânsă legătură cu arta. „Orice tânăr cu pasiune pentru artă, cu talent la desen, cu imaginaţie, dar şi cu putere de muncă şi seriozitate poate deveni arhitect", susţine Pirlea.
Arhitectul trebuie să aibă multiple cunoştinţe din multe domenii conexe pentru a se putea diferenţia de cei mediocri. Pe lângă vederea în spaţiu şi geometrie, arhitectul trebuie să posede o cultură generală solidă. „Este important ca un tânăr care vrea să devină arhitect să studieze foarte mult, atât materiile tehnice precum fizica, trigonometria, geometria, cât şi materiile umaniste, respectiv istoria, geografia, psihologia sau literatura", spune Otilia Pirlea. „Esenţial este şi studiul desenului şi al altor forme de reprezentare artistică: pictura, fotografia etc. Cultura generală, desenul intens, preocuparea permanentă pentru învăţarea a tot ceea ce este nou în materie de artă şi mai ales seriozitatea sunt elemente «sine qua non» pentru a deveni un bun arhitect", completează Pirlea.
Îndatoriri
Activitatea în domeniul arhitecturii, conform Legii 184/2001, constă în proiectarea, consilierea, asistenţa tehnică şi supravegherea lucrărilor de constructii; proiectarea de documentaţii de amenajare a teritoriului ş
