Administraţia judeţeană pare să se fi orientat, în ultimii doi ani, în proiectele derulate pentru obţinerea de fonduri europene, pe obiective clare, cum ar fi reabilitări de drumuri, proiecte de infrastructură mari sau proiecte legate de dotarea instituţiilor de interes local din subordinea sa. Însă, privind retrospectiv, multe dintre programele accesate de Consiliul Judeţean pe fonduri pre-aderare au avut o finalitate greu de cuantificat, urmărind obiective abstracte şi vizând în special organizarea de traininguri, seminarii sau diverse activităţi de informare. Practic, au fost sute de mii de euro cheltuiţi în proiecte de pe urma cărora e greu de precizat cu ce s-a ales, concret, Timişul.
Proiecte abstracte, cu rezultate greu de cuantificat
Foarte multe dintre proiectele cu finanţare europeană derulate în prezent de Consiliul Judeţean Timiş implică realizarea unor obiective concrete, fie că este vorba despre investiţii în infrastructură sau dotarea unor instituţii de interes judeţean. Lucrurile nu au stat însă aşa cu fondurile de pre-aderare, multe dintre proiectele derulate şi încheiate de către C.J. Timiş având o finalitate greu de evaluat.
Astfel, sute de mii de euro au fost cheltuite de-a lungul ultimilor opt ani pe aceste proiecte de pe urma cărora Timişul nu s-a ales cu mare lucru din punct de vedere al rezultatelor concrete.
De exemplu, prin programul Phare 2000, C.J. Timiş a derulat un program cu un titlu la fel de abstract ca şi obiectivele sale : „Program de instruire, educaţie permanentă şi profesională a administraţiei publice locale, consultanţă şi asistenţă pentru servicii de interes public judeţean şi regional”, valoarea acestuia fiind de 76.400 de euro, din care 18.000 de euro a fost cofinanţarea C.J. Timiş. Scopul anunţat al proiectului a fost întărirea capacităţii administraţiei
