Mexicul este ultima ţară care a înaintat ieri o candidatură: cea a guvernatorului Băncii Centrale, Agustin Cartens. Europenii strâng rândurile şi vor miza pe candidatura ministrului francez al Finanţelor, Christine Lagarde, în ciuda faptului că nu are un dosar imaculat.
Boardul FMI a lansat, ieri, demersurile pentru alegerea unui nou director general, iar candidaturile vor putea fi depuse până pe 10 iunie. În cazul în care vor fi mai mult de trei nominalizări, numele candidaţilor vor rămâne secrete, până ce Boardul FMI va reduce lista la trei candidaţi, luând în considerare profilul acestora, fără a exista preferinţe de ordin geografic, se arată într-un comunicat al instituţiei. Germania şi Marea Britanie au anunţat că o sprijină pe Christine Lagarde, ministrul francez de Finanţe, pentru postul de director general al FMI, în locul lui Dominique Strauss-Kahn, care şi-a dat demisia săptămâna trecută după ce a fost inculpat de justiţia americană pentru viol.
Cele două puteri din UE spun că o susţin pe Lagarde pentru că are experienţă în gestionarea crizei datoriilor din zona euro, asupra căreia se concentrează în prezent FMI. Un oficial al Uniunii Europene a declarat că există un consens virtual în cadrul „Celor 27 de ţări membre" pentru ministrul francez, consens obţinut după consultări telefonice între liderii UE. Urmează ca la Summitul G8 care va avea loc zilele următoare, în Franţa, la Deauville, şefii de stat europeni care fac parte din acest club select al celor mai bogate state să-l convingă pe omologul lor american, Barack Obama, ca şi SUA s-o susţină pe franţuzoaica Christine Lagarde, ca mai apoi să-i fie înaintată candidatura.
Statele Unite ar trebui să încline balanţa în favoarea acesteia pentru postul de director general al FMI. Şansele candidatului francez de a obţine conducerea FMI s-au consolidat, vineri, după ce fostul ministru de
