Directorul interimar al Muzeului Judeţean Vaslui afirmă că a lucra în cultură nu este numai o virtute ci, mai ales, o onoare adusă propriului spirit.

Este pasionat de istorie încă din şcoala generală, când a ajuns la faza naţională a olimpiadei la această materie. „M-au atras anumite fapte şi personaje isorice care au influenţat de-a lungul timpului evoluţia umanităţii, iar pentru spaţiul românesc m-au atras eroismul şi vitejia câştigate bărbăteşte pe câmpul de luptă“, a explicat Laureţiu Chiriac.

Fascinat de Ştefan cel Mare

Perioada medievală i s-a părut cea mai interesantă. „Am considerat că acea perioadă din istoria omenirii este una a cavalerismului şi a vitejiei. Atunci au fost şi marii noştri domnitori ca Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul, Ştefan cel Mare, Vasile Lupu sau Alexandru cel Bun“, a completat Chiriac. Personajul istoric pe care îl apreciază cel mai mult este Ştefan cel Mare. Despre domnitor, Chiriac afirmă că a avut calităţi care nu pot fi atribuite şi altcuiva: cavalerismul, vitejia şi puterea de a vedea lucrurile în profunzime şi în perspectivă. „Portretul zugrăvit în istoriografie nu va putea nicicând acoperi semeţia faptelor sale, nici înţelepciunea cuvântului său şi nici eterna glorie pe care a dat-o Moldovei sale“, a analizat Chiriac modul în care a fost prezentat Ştefan cel Mare românilor.

Tot datorită pasiunii pentru marele domnitor, Laurenţiu Chiriac a ajuns să profeseze la Vaslui. De meserie arheolog, el şi-a început activitatea la Muzeul „Vasile Pârvan“ din Bârlad.„La Vaslui am ajuns din cauza lui Ştefan cel Mare. În 1998, am fost solicitat să fac cercetare arheologică la şantierul Curţile Domneşti, Biserica Domnească «Sfântul Ioan» Vaslui, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, şi la Mănăstirea Floreşti. Şi teza de doctorat a fost despre mănăstirile din judeţ“, a spus istoricul. Pe şantierul de la Curţile Domneş