Scrie de câţiva ani, iar premiile pe care le-a obţinut la concursurile de literatură i-au confirmat talentul. Cu toate acestea, spune că vrea să devină medic, să-i vindece pe oameni

Spune că a început să scrie poezie în clasa a VIII-a şi că a fost ajutată să-şi dezvolte talentul de profesorul său de la şcoala din Bobota, Ioan Pop. Acum este membră a cenaclului Colegiului Naţional „Silvania“ şi participă frecvent la concursuri de poezie.

În şcoala generală a fost pasionată de fizică şi cu acest obiect a participat la faza naţională a olimpiadei, unde a obţinut o menţiune. Spune că, acum, se axează mai mult pe ce este necesar, iar în opinia ei, ceea ce este necesar pentru ea în acest moment este să scrie. Scrie ca să se liniştească şi săs e elibereze de alte gânduri. „Pot să spun că prin poezie mă eliberez de orice stare negativă”, spune Larisa.

Vrea să devină medic

Larisa spune că vrea să devină medic, acesta fiind motivul pentru care s-a înscris la şcoală într-o clasă de ştiinţe. „Am avut de-a face cu mai mulţi medici şi am senzaţia că majoritatea se axează pe profit şi nu pe interesul pacientului. Dacă voi reuşi, vreau să le arăt oamenilor că nu toţi medicii fac această meserie pentru bani, ci din dorinţa de a vindeca, în ideea de a face bine altora”, spune Larisa.

Larisa crede că situaţia de astăzi lasă mult de dorit şi, pentru că i s-a povestit cum a fost în vremurile de dinainte de 1989, crede că aceea era o societate mai bună. „Am înţeles că pe vremea lui Ceauşescu era mai bine decât acum, pentru că toată lumea avea un loc de muncă şi o locuinţă. Faptul că toţi aveau ce să muncească le-a asigurat o pensie la bătrâneţe. Acum sunt atât de mulţi oameni săraci, atât de mulţi fără casă şi fără loc de muncă. Consider că toţi trebuie să trăiască şi, chiar dacă toţi aveau un minim, cel puţin îl aveau pe acesta. Acum, unii