Finalul de an universitar este de multe ori, pentru studenţii români, o perioadă încărcată de presiune: ei trebuie să găsească firme dispuse să-i „primească“ în practică, pentru a putea să-şi completeze numărul de credite necesar pentru a avansa în următorul an academic.

Experienţa românească diferă substanţial de cea occidentală, unde există o adevărată cultură a internship-urilor, pe care mulţi studenţi încep să le urmeze după primul an de facultate.

„Practica în companii prezintă de cele mai multe ori o experienţă benefică reciproc: organizaţia care angajează studentul are acces la o forţă de muncă bine pregatită şi dornică de afirmare, iar studentul învaţă cum merg lucrurile în «lumea reală» şi-şi construieşte un portofoliu de experienţe care utile pe viitor la căutarea unui job", spune Radu Tătucu, preşedinte al GRSP Society, el însuşi absolvent al unei universităţi de top din Statele Unite.

„Ce este mai interesant, este abordarea foarte pragmatică şi faptul că această cultură de internship-uri din SUA s-a dezvoltat, practic, în lipsa unor cerinţe formale din partea instituţiei academice. De exemplu, la Harvard College, Departamentul de Economie nu cere nici o dovadă că am făcut internship în timpul studenţiei", precizează Radu.

Seminarii la Biroul de Cariere al facultăţii

În schimb, universitatea se asigură că studenţii au la dispoziţie resursele necesare pentru a putea urma un stagiu intern în orice domeniu şi-ar putea dori. Spre exemplu, Biroul de Cariere organizează diverse seminarii şi ateliere despre cum să-ţi pregăteşti CV-ul, scrisoarea de intenţie sau interviul, dar şi întreg procesul de recrutare pentru a facilita interacţiunile dintre studenţi si angajatori.

Radu mai consideră că ideea de internship a început sa prindă rădăcini şi în România, mai ales în cadrul companiilor multinaţionale.