Dintre statele europene, doar Danemarca şi Finlanda au prevăzut în programa şcolară ore speciale în care elevii să înveţe să-şi folosească drepturile. În România, Educaţia civică se studiază, ca parte din trunchiul comun al materiilor, în clasele primare şi gimnaziu, nu şi la liceu, când elevii sunt aproape de vârsta de vot.
Noua programă şcolară, aflată încă în lucru la Consiliul Naţional de Curriculum, nu va aduce schimbări în ceea ce priveşte materia Educaţie civică. Cel mai probabil, liceenii nu vor studia despre drepturile cetăţeneşti într-o materie obligatorie, cel mult în liceu, astfel de informaţii vor fi masterate printr-un „ansamblu de discipline", după cum explică Firuţa Tacea, şefa Consiliului. Oficialul recunoaşte că până acum nu a existat nicio discuţie pe marginea Cadrului de Referinţă, în urma căruia sunt alcătuite planurile-cadru de învăţământ.
La întrebarea „dacă ar trebui ca Educaţia civică să devină materie în trunchiul comun la liceu", Tacea nu dă un răspuns clar. „Dacă luăm ca reper pentru educaţia de bază, ar trebui să ne gândim nu doar la disciplina de studiu Educaţie civică şi la rolul acesteia pe durata liceului, ci la acele competenţe care îi sunt specifice, respectiv competenţele sociale şi civice, care nu au caracter disciplinar, ci transversal, cross-curricular, fiind posibil de dobândit nu doar prin Educaţie civică, ci printr-un ansamblu de discipline, atât din aria curriculară «Om şi societate», dar şi din «Limbă şi comunicare», «Consiliere şi orientare»".
Opţional doar pentru o mică parte dintre liceeni
Cătălina Ulrich, conferenţiar la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din Bucureşti, a lucrat la raportul Fundaţiei Soros „Cultura civică la gimnaziu şi liceu".Ulrich consideră că „procesul de învăţare nu depinde doar de încadrarea formală a materiei", obligatorie sau opţională, ci şi d
