Sergio Lazarov şi moştenirea lăsată de tatăl său

● Jurnalul Naţional: Eşti fiul unui mare om de televiziune, Valeriu Lazarov. Care sunt avantajele şi dezavantajele unei astfel de moşteniri, mai ales că te-ai decis să-i calci pe urme tatălui tău?

● Sergio Lazarov: Tata era îndrăgostit de profesia lui, era mai mult decat un job, era o pasiune. Astfel că, pentru mine a fost o provocare foarte mare să-i port numele: e greu, când te cheamă Lazarov, să devii celebru în acelaşi domeniu în care tatăl tău a făcut istorie. De-a lungul anilor, oameni care au lucrat atât cu mine, cât şi cu el mi-au spus că îi semăn la pasiunea cu care îmi fac meseria şi la puterea de muncă. Am reuşit însă să-mi croiesc propriul drum în această profesie şi să devin cunoscut. La început, însă, tocmai pentru că doream să demonstrez că poţi reuşi în carieră prin propriile forţe şi să-mi fie recunoscute calităţile profesionale, evitam să spun că mă numesc Lazarov, mă recomandam cu numele de familie al mamei mele dinainte de a fi căsătorită. Azi, însă, mă simt onorat că duc numele tatălui meu mai departe şi povestesc cu plăcere celor interesaţi întâmplări despre el. N-a fost doar un părinte, ci şi un profesor, atât pentru mine, cât şi pentru alţi oameni care au lucrat cu el în televiziune.

● Care crezi că sunt cele mai importante sfaturi şi lecţii pe care le-ai învăţat de la tatăl tău în ceea ce priveşte profesia pe care ţi-ai ales-o?

● Tata era un perfecţionist. Cel mai important sfat primit de la el a fost ca, în orice mă implic, să nu fac muncă de mântuială, să investesc toate resursele mele de imaginaţie, toată energia şi să nu abandonez niciodată vreun proiect, o dată ce l-am început. În televiziune, nici o profesie nu e uşoară, mereu întâlneşti obstacole, de la el am învăţat însă că perseverenţa şi munca sunt căile către succes. Spiritul de luptător este lecţia