Planul de Măsuri Prioritare (PMP) pentru consolidarea capacităţii de absorbţie a Fondurilor Structurale şi de Coeziune, adoptat de Guvern la finele lunii aprilie, prevede că, deşi unele dintre măsurile stabilite vor produce doar efecte parţiale în 2011, sunt obligatorii asumarea şi atingerea unor ţinte ambiţioase de absorbţie, astfel încât să se reducă presiunea enormă din anii 2012-2015.
Cătălin Vătafu, directorul general al Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS), ne-a declarat că ţintele propuse pentru acest an de către autorităţile implicate în gestionarea programelor operaţionale sunt 1,8 miliarde euro - valoarea declaraţiilor de cheltuieli (contribuţie UE), 1,6 miliarde de euro euro - sume rambursate de Comisia Europeană şi 5,6 miliarde euro - valoarea contractelor de finanţare semnate numai în 2011 (contribuţie UE). "Prin atingerea acestor ţinte, la sfârşitul anului 2011, volumul plăţilor de fonduri UE către beneficiari se va situa între 20 şi 25% din totalul alocărilor pentru perioada 2007-2013", ne-a precizat domnia sa.
În conformitate cu prevederile art. 56 alin. (1) din Regulamentul CE nr. 1083/2006 de stabilire a anumitor dis-poziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune, o cheltuială, inclusiv pentru proiecte majore, este eligibilă pentru o contribuţie din fonduri în cazul în care a fost plătită efectiv până la 31 decembrie 2015. Comisia Europeană operează dezangajări automate la nivel de Program Operaţional şi de fondul din care sunt finanţate, începând de la sfârşitul anului 2011, prin aplicarea regulii n+3/n+2.
Directorul general al ACIS ne-a explicat: "Pentru acest an, România nu este în situaţia de a pierde fonduri prin dezangajare automată, dar trebuie întreprinse eforturi substanţiale pentru a se depăşi pragurile de dez-angajare pentru 2012