O echipă de 40 de oameni îmbrăcaţi în costume speciale, închise ermetic şi dotate cu tuburi de oxigen, va coborî în Dâmboviţa subterană, râul din beznă care colectează dejecţiile şi apa reziduală provenite de la cele două milioane de bucureşteni. Este prima dată când se curăţă tunelurile de sub Dâmboviţa, la 25 de ani de la darea acestora în folosinţă.
Click pe imagini pentru a mări
Pe sub leneşa Dâmboviţă de suprafaţă curge Dâmboviţa subterană, un râu cu un debit de 6-10 ori mai mare şi curgere vioaie, care ar putea să ducă uşor la vale, pe sub Bucureşti, o bărcuţă cu un om în ea. Şuvoiul subteran este format din apele menajere provenite de la toată reţeaua de canalizare a Bucureştiului, în lungime totală de 2.473 de kilometri.
Râul subteran are 17 km lungime şi şerpuieşte exact sub albia Dâmboviţei de suprafaţă, pe traseul Lacul Ciurel-Târgul auto Vitan, apoi până la Popeşti, apa murdară merge pe sub şosea, paralel cu râul Dâmboviţa. Curgerea apelor menajere se face gravitaţional, diferenţa de nivel între „izvoare" şi „vărsare" fiind de peste 30 de metri.
Cele 25 de „insule"
Dimensiunile tunelurilor de sub Dâmboviţa variază între 3,3 m lăţime şi 2,45 m înălţime până la 4,5 m lăţime şi 3,6 m înălţime. Deoarece cantitatea de ape menajere colectate creşte semnificativ, pe măsură ce râul subteran străbate oraşul, numărul „casetelor de colectare" creşte de la două la trei pe tronsonul Vitan-Popeşti.
Fiindcă n-a fost curăţit niciodată de la darea în funcţiune, în 1987, în tunel s-au depus aluviuni în cantităţi atât de mari încât pe traseu au răsărit 25 de „insule" de consistenţă fermă, în care resturile s-au sedimentat în micro-straturi geologice. După acelaşi principiu ştiinţific care a dus la formarea unei delte la gurile de vărsare ale Dunării în Marea Neagră, la vărsarea Dâmboviţei subterane în Dâmboviţa de
