Aşa a prezentat-o Lucian Sabados pe această fenomenală artistă la Hot Jazz Summit - Ploieşti şi cred că a avut absolută dreptate. După prima piesă, "Leul şi papagalul" auditoriul a rămas practic mut timp de câteva fracţiuni de secundă, înainte de a izbucni în urale. Maria Joao propune trăiri de mare intensitate, o incitare, o provocare în care jumătăţile de măsură nu pot avea loc, un "joc" în care poţi fi doar in sau out, niciodată între. De altfel, câţiva dintre spectatori nu au putut rezista acestei provocări. Flexibilitatea vocală incredibilă (gambitusul vocal ne reaminteşte de celebra Ima Sumak), improvizaţia, mixul (din nou mixul) cu elemente africane, avangarda, sunt elemente ce caracterizează spectacolul Mariei Joao. Faţă de Mamaia 2008, când a propus o formulă în 3, cu chitară şi baterie, la Ploieşti, Maria Joao s-a prezentat cu proiectul Chocolate, având în incredibilul pianist Mario Langinha un partener cu care a făcut un duo fantastic. Evenimentul Hot Jazz Summit a fost organizat în perioada 13-15 mai de Primăria Municipiului Ploieşti, Asociaţia Culturală Jazz Forum '03 Ploieşti, Teatrul Toma Caragiu în parteneriat cu Sibiu Jazz Festival.

Ion Diamandi: Există lucruri în comun între români şi portughezi, limbă, trăiri, sentimente?

Maria Joao: Evident există multe similitudini. Limba se aseamănă, ştiu de mult cum se spune în româneşte "cât costă un kil de carne", deşi între timp nu mai mănânc carne de vacă, ci doar peşte. Apoi mai sunt nostalgiile, sentimentele.

I.D.: Cum a fost la Mamaia, dar acum la Ploieşti?

M.J: În permanenţă am simţit multă căldură, publicul extrem de aproape iar la Sibiu sunt convinsă că va fi la fel (a doua zi Maria Joao avea spectacol la Sibiu, n.r).

I.D.: Cum lucrezi şi care sunt perspectivele de viitor?

M.J.: Lucrez pe proiecte. Proiectul Chocolate mă caracterizează perfect, şi aceasta nu numai